Concluzie

"Din ce în ce mai tare am convingerea că ţara asta e sub ocupaţie străină, în urma unui război pierdut pe când nu eram atenţi."
citat din Vlad Petreanu
Acum o lună ceream o invadare. Ei bine, se pare că s-a realizat şi "fanarii" deja plătesc biruri.

Ai! ai! ai!

Imaginea asta m-a făcut praf! Prăjituri chinezeşti, numite Mooncake!
Scuzaţi incapacitatea de a vorbi... sunt ocupată cu salivaţia.
Detalii găseşti aici .

Nu sunt ce par a fi!

De când ne-am întâlnit am avut suspiciuni cu privire la caracterul nomad al dumnealui:
s-a mutat în cel puţin trei ghivece fără să anunţe pe nimeni, încearcă să trăiască cât mai discret cu putinţă (vezi refuzul lui constant de a înflori)nu răspunde la nici un nume şi adoptă doar o poziţie rectilinie.
Ultima mutare însă m-a convins că puşlamaua asta a fost în relaţii strânse cu Don Bruschetta! Altfel nu-mi explic intrarea lui în Programul de protecţie a martorilor ;)

Instantaneu IT

De câte ori mă plimb prin oraş, cu treburi sau nu, ajung să regret că nu mi-am luat Nikon-ul (aparat "point and shoot" aparent de neîmblânzit) în geanta pe care Dânsul o alintă tandru "trusă de scule".

De data aceasta, tastatura zăcea chiar pe strada Toamnei,cel mai probabil victimă a istericalelor vreunui "geek" . Nu ştiu de ce, dar vederea literelor întinse pe pavaj mi-au făcut rău fizic...
Culmea este că nici atunci nu am perceput situaţia ca o irosire de taste ci una de cuvinte.


ps: o să urmeze o droaie de poze făcute cu telefonul, pentru a căror calitate îmi cer scuze. Şi dacă tot suntem aici, regret că lipsa de inspiraţie nu mi-a permis să înlocuiesc termenii engleziţi cu ceva cu mult mai inspirat...dar îmi e un picuţ cam lene să-mi cer scuze şi pentru asta