Iubesc Bucureştiul

pentru că, aici, strada Speranţei e colţ cu Inocenţei

Berlin-Praga -Viena 65

Am descoperit chiar astazi site-ul lui Sergey Larenkiv, si ma grabesc sa il impart cu tine:

http://sergey-larenkov.livejournal.com/

Adv

Mai târziu sper să reuşesc să pun şi postul cultural ;)

şi fără nicio legătură :

Asculta mai multe audio Muzica

OMD

sau varianta franceza a OMG: Oh,Mon Dieu!

Din site BD în site BD am avut surpriza să descopăr existenţa unei benzi desenate ce-mi poartă (aproape) numele. Surpriză este puţin spus, dat fiind faptul că BD-ul nu este tocmai un Rahan ci, cum sa formulez, ceva mai adult.

Aham...inutil să spun că până deunăzi aveam un vag sentiment de superioritate, datorită (sau poate "din cauza", având în vedere că mândria este un păcat şi noi suntem,nu-i aşa, în post) numelui meu nu tocmai comun. Dar de când cu starleta de Reality show românesc şi melodia plicticoasă a lui James Blunt (care mi-a distrus şi iluzia celuilalt nume) încep să mă simţ cam complexată.

Partea cu adevărat surprinzătoare este că revistă a fost editată în Italia în 1974 şi în Franţa în 1975... cea ceeeeeee.... MAMAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!de unde ai scos numele astaaaaaa?

Asculta mai multe audio Diverse

Mai straniu decât ficţiunea

Săptămâna trecută am revăzut Stranger than fiction, doar pentru că îmi place ideea scenariului.

Astăzi, la prânz, naratorul îmi şoptea în ureche: "Nici prin cap nu-i trecea că deplasarea la Registrul Comerţului îi va răpi o oră din viaţă"!

E cazul sa fac ceva cu naratorul, pentru că durat fix o oră să parcurg o coadă de 5 oameni.

Acum ceva timp,am promis că voi poza fiece coadă din care voi face parte. Nu m-am putut ţine de cuvânt, pentru că,după cum bine ştiţi, este interzis să faci fotografii îninstituţiile publice.

Dar ghici ce?! La o oră după ce am scăpat din infamul cub de sticlă, am dat peste minunea de mai sus!

Ei bine.... la 20 de ani distanţă, oameni născuţi după 1990 reiterează ceea ce părinţii lor au sperat să uite: coada!

ps: ador expresia "little did he/she know" ....

Pierdută în decor 1

sau cronicile unei berceniste.

Mea culpa! De vreo 2 luni mă joc dea "v-aţi ascunselea" prin blogosfera şi nici nu pot promite că pe viitor mă voi îndrepta.
Subiecte de postat au tot fost: pe lângă stresul generat de traiul zilnic în spaţiul urban, au mai intervenit şi ocarece evenimente ce meritau povestite (spectacole de teatru, cateva concerte, curăţarea cincinală a tastaturii şi 2 excursii prin Imperiu').

Să începem cu teatrul.
Leonce şi Lena de la "Comedie" e unul dintre puţinele specatacole la care am simţit nevoia să ies din sală. Asta spune foarte multe despre cât mă pricep eu la teatru, întrucat actriţa Crina Semciuc a şi primit un premul UNITER pentru debut,cu rolul Lenei. Despre Lari Georgescu(Leon) pot spune că are nişte muşchi "oblici"admirabili; păcat însă că stilul subtil ironic imprimat de Malaiele la începutul pisei a dispărut în momentul în care a apărut personajul feminin. Da' ce ştiu eu...eu locuiesc în Berceni,de unde să mă pricep la teatru!
La teatrul Metropolis am văzut Peşte cu mazăre şi Pijamale.
Dacă prima piesă a fost admirabil jucată de ambele actriţe (vorbim totuşi de Olga Tudorache şi Maria Cretulescu), în Pijamale singurii care păreau cu chef de a juca a fost Adrian Titieni şi Anca Sigartau. Adevărul ceste că restul distribuţiei avea chef de joacă,ceea ce a făcut deliciul publicui-martor la farsele jucate inre actori pe scenă. Altfel,slabuţ.
Restul mâine,că te înveţi cu volumul şi o să ai pretenţii !

ps(sau later edit): Olga Tudorache a reuşit să mă impresioneze. Maximum de efect cu minimum de mişcare scenica. Faptul că a stat aproape întreaga piesă în scaunul rotativ din mijlocul scenei nu a creat nici un moment impresia de nefiresc. Piesa este un minunat "zâmbet trist".

Taxe

"Cei care se plâng de taxe se pot împarţi în două categorii: femei şi bărbaţi".
Anonim

Săptămâna asta s-a plătit "forfetarul" şi s-au depus bilanţuri.
Pentru că sunt o doamnă, nu pot să va spun exact ce amauzit la cozile generate de aceste două evenimente; dar,cum sunteti vorbitori de limba română, cred că bănuiţi.

Life

Un adevar trist

ps: Unii oameni sunt rai cu premeditare!

Soluţie

Clientul: Fă şi tu un poster "Top Ten Discoveries"
Dânsul (după câteva momente de rumegare a situaţiei): păi voi nu aţi scos decât 8 DVD din seria asta
Clientul: păi, pune-le şi tu 3 şi 5
Pam-pam!

Paste fericit!

Fugită de acasă

revin în curând!

Concert pentru viaţă

Povestea o spune chiar ea, aici.

Vivaldi

Antonio Vivaldi 4 Martie 1678 – 28 Iulie 1741

vivaldi... jazz... from jagoda_ch on Vimeo.

Avertzez ca este cam lung

Musafir

De dimineaţă a vârât capul timid pe uşa biroului, pentru ca mai apoi să cerceteze fara nici o jenă fiecare colţisor. Cu cât mai înghesuit locul, cu atât mai tentant.

Pentru 4 zile avem în grijă p-i-s-i-c-a* vecinilor. Eu nu sunt o mare iubitoare de p-i-s-i-c-i aşa că voi avea 4 zile de îngrijorări: unde este?! de ce mia-u-na?! (ei nu-i chiar aşa de fraieră şi indiciile astea s-ar putea s-o tulbure), de ce nu doarme?! etc, etc
Nu-i vorba, că am şi motive de îngrijorare, pentru că, vezi tu cetitorule, îmi e frică de moştenirile genetice.
Cândva la începutul acestui secol părinţii Dânsului, având grijă de papagalul peruş al viitorului ginere, şi mânaţi de bune intenţii, au reuşit să scape zburătoarea pe geam. După vreo 3 ore de căutări, oamenii s-au hotărât să-l înlocuiască cu unul "identic". Evident că la 30 de secunde de la reîntâlnirea stăpân-păsăret, omul a început să scâncească disperat "Asta nu-i Cioculeţ..."
Şi pentru că nu era suficient de păţit, după vreo 2 ani s-a gândit bine-bine şi a lăsat bunătate de pisicuţă-"fată mare" la viitorii socrii pe durata concediului. La întoarcere mâţa era în plină nuntă cu motanul de la 5; cu menţiunea că au avut de ales între a o pierde sau a o mărită!
Bref, cumnata s-a măritat cu altul!

*scriu aşa pentru că am impresia că ea nu ştie încă exact ce este
later edit: Dânsul mi-a precizat că zburătoarea se chema Aripioară. E bine să fii exact când relatezi lucruri aşa de serioase!

Tentaţia

Oh, The Temptation from Steve V on Vimeo.

via Marie

Alter Ego

După ce acum un an aflam că sunt "comună" .... acum aflu că sunt şi bărbat. Mai exact, un bucureştean serios,producător ştiri la NewsFm, cu o părere bine conturată despre politică.
Asta mă cam pune pe gânduri... să însemne asta că, de fapt, sunt comun ?

Aselenizare

Intrând pe străduţa Telejean, de pe lângă Bariera Vergului mi-am dat seama că făceam, pentru a cincea oară pe ziua de azi, referire la Sfinţi şi Repausaţi.
Acum, serios, ce vină au ei?! Ce, ei m-au pus să-mi iau maşina la subţiori şi s-o tai direct pe Lună, fix între craterele Fra Mauro şi Copernicus?!
Ei săracii stau cuminţi acolo în ceruri şi spun asemeni maica-mii: "Dragă, nu mai vorbi aşa de urât, tu eşti o Doamnă!"

ps: dupa cum vezi, am găsit vinovatul.

Romgleza 2

Ieri, cu nasul în monitorul laptopului, mă trezesc bombănind către Dânsul:
" Mi-a dat un hint...ştii ce e un hint? este un clue" :))

Să-mi trăiască !

Plante botanice

Îmi explică şi mie cineva cum vine expresia asta: "plante etnobotanice"?!
Cine a gândit-o? Şi ce vină am eu, de trebuie să îmi sclintesc neuronul de câte ori o aud?
Şi, de parcă asta n-ar fi de ajuns, iată cum mă confuzeaza şi DEX-ul:

ETNOBOTÁNIC, -Ă, etnobotanici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Studiu al denumirilor populare ale plantelor. 2. Adj. De etnobotanică (1), referitor la etnobotanică (1). – Din fr. ethnobotanique.
şi....
ETNOBOTÁNIC, -Ă I. adj. referitor la etnobotanică. II. s. f. ramură a etnobiologiei care studiază relațiile reciproce dintre om și mediul vegetal.

Culmea este că franţuzescul "ethnobotanique" corespunde mai degrabă celei de-a doua definiţii.

Nu vreţi 'mneavoastră* să va hotărâţi, şi mai apoi să folosim cuvintea de'astea de oameni mari? Nu de alta, dar mâine îmi voi procura ceaiul de mentă pe sub mână şi îmi voi trata insomniile doar citind Cartarescu

* acest îndemn este adresat nimanui...

Rutieră

Acum câteva zile citeam pe blogul Ziaristului despre ML-ul lui Dumnezeu.
Azi am văzut că "Ucigă-l toaca" conduce un Opel!


Asculta mai multe audio Muzica

Din Sinaia, cu dragoste..

Am plecat sâmbătă cu inima îndoită: sărabatoare occtidentala la orizont, înecată în inimioare roz şi lălăieli "romantice". Am ajuns pe lapoviţă grea şi ne-am petrecut zilele în soare relativ zâmbareţ.
Dânsul a privit trist către partie- până se vindecă mână rupata n-are nci o şansa să alunece cu placa.
Pe la mijlocul zilei de duminca ne prindem că Sinaia este relativ goală. Drumul spre casa a durat 2 ore... Clar că vine sfârşitul lumii! Şi eu n-am văzut filmul !!

ps: blog lăsat de izbelişte, sper să-mi revin!

Cinefila

filmul asta are cu 2 ore mai mult decat necesar.

Epistola către Antipozi

Dragi australieni,

îmi imaginez că domniile voastre sunteţi fierţi deja în suc propriu de căldură şi vă gândiţi cu nostalgie la zăpada neagră din Bucureşti, când nu găseaţi loc de parcare din cauza mormanelor de ghiată făcute de concitadinii noştrii, şi înjuraţi pe Sf. Ilie că i-a dat prin cap să ordone zăpada într-un oraş plin de gropi.
Ei bine, toate sunt cum le ştiţi, în plus temperaturile au scăzut sub minus 15gr., iar carosabilul este schweitzer încă de la cele 3 zile de zăpada din decembrie.

În ziua în care nu au băgat utilajele de dezăpezit să ştiţi că ne-am gândit cu drag, şi oarecare invidie, la voi. Dar ne-a mai ridicat moralul bătrâna de la 3 care insista să facă piruete pe gheaţa de pe trotuar. Cred că dacă nu ar fi reuşit să înfrunte gravitaţia am fi râs şi acum.
După vreo 4 zile de la căderea zăpezii, Dânsul a decretat că intră cam greu în locul de parcare şi s-a apucat să îl cureţe. Vecinii au profitat de această ocazie că să-l viziteze şi să-l încurajeze pe tot parcursul celor 3 ore de spart ghiată şi aruncat zăpada. Nimeni nu s-a oferit să-l ajute (nu-i băi, că nici el n-a ajutat pe alţii).

În rest, noi suntem cum ne ştiţi, plini de optimsm şi dor de ducă, dar pentru că astăzi este ziua patriei voastre adoptive, lălăim şi noi un Waltzing Matilda!

foto via Ovi

Ferma

singurul loc în care poţi să te joci "'dea Dumnezeu", fără ca cineva să sufere.

Tandreţe

Astăzi un copil îşi ajuta sora să treacă strada ţinând, protector, mâna peste umărul ei. Gestul tandru părea atât de natural! Mi-a dar o stare minunată pt întreaga zi.

ps: trebuie să îmi reamintesc să car aparatul după mine.

Isterie numele tău e pandemie

Avem o fotografie.
Şi ne minunăm: oamenii aceştia sunt cei care, acum o săptămâna se uitau apatici la ştiri, şi povesteau, cui aveau urechi să audă, despre marea conspiraţie a firmelor de medicamente.
Oamenii aceştia docili, ce îşi aşteptă rândul la injecţie ca mai deunăzi la lapte, sunt cei care acum o săptămâna pufneau superiori în faţă oricărui medic ce încerca să-i sensibilizeze la riscul "gripei comune".
O parte dintre ei nu şi-au făcut inciodata o analiză mai amănunţită, nu au ideee de hepatita B sau C, de boli autoimune, şi omit să precizeze medicilor (dacă mai apucă cineva să îi întrebe) bolile lor anterioare!
Ei bine, oamenii aceştia fac tot ce este omeneşte posibil că să creeze o noua isterie: mortalitatea post-vaccinare.

Eu îmi fac de 7 ani vaccinul împotriva "gripei comune", şi de fiecare data mă gândesc bine înainte de a-mi asuma acest lucru. Cunosc riscurile dar consider că pentru mine beneficiile sunt mult mai importante. Anul acesta a fost prima oară când am evitat să mă vaccinez, din simplul motiv că nu mai întru în contact cu prea multă lume şi probabilitatea contaminării este mult mai redusă. De noua gripă nici nu mai vorbesc. Dar l-am facut.
În ultima luna am suportat privireile superior-ironice ale diverşilor indivizi care au aflat acest lucru şi recunosc că m-am surprins justificându-mă.
Nu suport "deştepţii" ce se opun oricerei vaccinări, fără nici un fel de discernământ. îi consider victime ale selecţiei naturale şi realmente nu reuşesc să ascund această opinie (bine, recunosc, să îl întrebi pe profesor dacă şi-ar sacrifica copilul refuzandu-i o vaccinare împotriva poliomelitei nu e tocmai diplomatic).
Isteria, însă, mă scoate din minţi: indivizii ăştia se duc în turmă, sănătoşi sau bolnavi, să primească panaceul universal! Între ei există suferinzi, care îşi cunosc, sau nu, boala si care, probabil, vor murii în următoarele zile. Ce concluzie vor trege restul de oi aflate în marea migraţie din zilele acestea: Vaccinul nu e bun!

Încep să cred că adevărata ameninţare este credinţa fermă că fiecare dintre noi este nemuritor, iar Medicul e un fel de Dumnezeu care ne poate "face la loc" chiar dacă noi am avut grijă să fi murit deja de acum 2 ore.

De Sf. Ioan

Astăzi, după foarte mult timp, am revăzut lumina dimineţii prin fereasra unei biserici ortodoxe.
Aici întotdeauna pare să fie început de septembrie.

O descoperire...

făcută prea târziu.
Pentru că Lhasa de Sela a murit acum trei zile, iar eu am auzit, astăzi, pentru prima oară, muzica ei ireală. Accidental.
Mă bucur însă că am descoperit-o!