Aş renunţa la toooooot!

"Şi la mamă şi la tată...şi la fraţi şi la surori.. doar de dragul tăuuu...şi nu-mi pare rauuuuu.." se tanguia una bucată individ la televizor..
Întâlnirea de gradul 3 de săptămâna asta s-a petrecut miercuri dimineaţă când zappam programele ca să reuşesc să mă pun în mişcare... Ei bine! asta m-a trezit instant, mai ceva ca "ness"ul băut pe nerăsuflate şi pe stomacul gol!

Este cazul să faci o pauză şi să îţi aduci sticluţa cu săruri lângă tine: timp de trei minute am primvit fascinată cutia din care domnul Fl. Salam făcea declaraţii de dragoste nevestei, în ritmuri bizantino-latino americane!

Trebuie să iei în considerare că în mod normal doza săptămânală de manele îmi este administrată de puştiul de la etajul 6 care în weekend se încăpăţânează să ne pună în atmosfera de petrecere începând de la 8 dimineaţa. Şi cam atât... Înafara unui training administrat mie de un şofer de taxi, acum vreo doi ani, nu cunosc deloc fenomenul: nu ştiu nume de cant-autori (Guţă şi Ionită nu se pun, că-s din neam), nu ştiu ritmuri melodice, nu ştiu versuri, nu disting stiluri (daaaa...cică există stiluri!).

Nu râde... melodia mi-a rămas înţepenită în creier pentru vreo patru ore (se pare că genul ăsta muzical are aceste proprietăţi) şi eu am fost absolut surprinsă de ceea ce se întâmpla la respectivul concert, ce după toate aparentele s-a ţinut in Sala Polivalenta.
FS este în formă şi cântă cu patos, publicul-numeros de altfel- îi ţine isonul mai ceva ca la Depeche Mode, orchestra live, backing vocals, dansatori, cosuri cu flori mai mari decat interpretul, lumini reuşite... ce mai... o industrie pusă în mişcare.

Şi atunci m-am deşteptat!!! nu mai este vorba de albume înregistrate în garsoniere, de gurişti tânguitori ce cântă la nuntile din cort, de acordeonişti cu cămăşi vechi şi unghii murdare....
Este vorba de o industrie bănoasă ce beneficiază de promovare nesperată adusă atât de fani cât şi de "duşmanii fără număr", cu o susţinere din partea fiscului pe care nimeni nu o poate înţelege, cu o dezvoltare la care toţi ceilalţi artişti/muzicieni nici nu visează!
Iar dacă nu mă crezi ai aici dovada că dincolo de expresile agramate, de cacofonii şi de infioratoarele microfonii, realitatea este că muzica asta are un public vibrant, care "promite" să rămână alături de numerosii săi regi până la sfarsiul vieţii noastre... Căci, nu-i aşa, "plăcerea mea pentru voi ....cântaţi acum!"

ps: ei bine...da! am căutat melodia pe youtube..să suferiţi şi voi pentru 5.05 min!